1. Ce se schimbă când oile și caprele intră în stabulație

Pe pășune, oile și caprele își aleg singure o parte importantă din hrană. Selectează plantele, frunzele și zonele preferate, se deplasează între sursele de furaj și consumă hrană cu un conținut ridicat de apă. După intrarea în adăpost, aproape fiecare aspect al alimentației ajunge sub controlul fermierului: ce furaj este oferit, în ce cantitate, la ce oră și în ce spațiu.

În același timp, activitatea fizică se reduce, iar animalele nu mai au aceeași posibilitate de selecție. Rația devine mai concentrată în anumite momente ale zilei, iar diferențele de dominanță dintre animale pot deveni mai vizibile la iesle. O capră dominantă poate ajunge prima la concentrate, în timp ce o femelă timidă rămâne în spate și consumă altă compoziție decât cea pe care fermierul crede că o oferă întregului lot.

Tocmai de aceea primele săptămâni de stabulație trebuie privite ca o perioadă de observație. Nu presupune că rația este corectă doar pentru că animalele au hrană în iesle. Urmărește cât se consumă, ce se selectează, cine ajunge la hrană și dacă rumegarea rămâne normală.

2. De ce tranziția nu înseamnă doar „iarbă afară, fân în iesle”

Iarba verde și fânul diferă în umiditate, structură, digestibilitate și densitate nutritivă. Chiar dacă provin din plante similare, organismul nu le percepe ca același furaj. În plus, pășunea poate fi completată în adăpost cu siloz, cereale, furaj concentrat sau suplimente minerale care anterior nu aveau aceeași pondere în rație.

Dacă toate aceste componente apar în aceeași zi, microorganismele ruminale trebuie să se adapteze la un substrat complet diferit. Fermentația fibrei, a amidonului și a proteinelor depinde de populații microbiene diferite, iar schimbarea prea rapidă poate reduce consumul și poate modifica fecalele și rumegarea.

De aceea, o tranziție bine planificată încearcă să schimbe progresiv proporția alimentelor, nu doar să înlocuiască fizic pășunea cu un jgheab plin.

3. Începe adaptarea înainte de ultima zi de pășune

Cea mai bună perioadă pentru introducerea fânului sau a altor furaje care vor fi folosite în adăpost este cât animalele încă au acces la pășune. În acest fel, noua hrană devine familiară înainte ca iarba să dispară complet din rutină.

Poți începe prin a pune la dispoziție furajul voluminos planificat pentru iarnă și prin a observa dacă animalele îl acceptă. Pe măsură ce pășunea își reduce contribuția, rolul furajului din adăpost crește progresiv. Nu este nevoie să stabilești un procent universal pentru fiecare zi; viteza tranziției depinde de diferența dintre dieta veche și cea nouă.

O turmă care deja primea seara fân și puțin concentrat va trece mai ușor în stabulație decât una care a trăit aproape exclusiv pe pășune până în ultima zi. Cu cât schimbarea este mai mare, cu atât trebuie urmărită mai atent.

4. Contează de pe ce fel de pășune vin animalele

O pășune de început de toamnă încă verde și bogată nu este echivalentă cu una matură, uscată și foarte săracă. Animalele care vin de pe vegetație tânără și umedă trec la o diferență mult mai mare de substanță uscată și structură atunci când primesc fân.

În schimb, dacă pășunea s-a uscat deja, iar animalele au început să primească furaje suplimentare la iesle, o parte din tranziție s-a produs înainte de închiderea efectivă. Acest lucru trebuie luat în calcul atunci când stabilești cât de repede introduci celelalte componente.

Situația de plecare este importantă și pentru minerale. Pășunile diferă foarte mult prin compoziția minerală, iar trecerea la fân provenit din altă zonă poate schimba aportul. Totuși, acest lucru nu justifică automat folosirea simultană a mai multor blocuri minerale fără evaluarea rației.

5. Fânul devine baza multor rații de stabulație

Calitatea fânului trebuie evaluată înainte de a-l transforma în baza rației de iarnă. Un fân cu multă frunză, miros plăcut și fără praf sau mucegai poate avea o valoare nutritivă foarte diferită de unul recoltat foarte târziu și dominat de tulpini lignificate. Dacă este posibil, analiza de laborator oferă informații mult mai bune decât aprecierea vizuală.

Penn State recomandă testarea furajelor tocmai pentru că performanța oilor și caprelor depinde direct de valoarea nutritivă a fânului. Un fân de calitate bună poate acoperi o parte mare din cerințele animalelor aflate la întreținere, în timp ce femelele în lactație sau gestație avansată pot avea nevoie de completare. Nu poți decide cantitatea de concentrate fără să știi ce oferă baza rației.

Fânul mucegăit, foarte prăfos sau încălzit nu trebuie „reparat” prin mai mult concentrat. Siguranța și calitatea furajului voluminos vin înaintea ajustării energetice.

6. Iarbă versus fân: nu compara kilogram la kilogram

Iarba verde conține multă apă, iar fânul este mult mai uscat. Din acest motiv, o oaie sau o capră poate consuma aparent multe kilograme de iarbă fără ca acea greutate să fie echivalentă cu aceeași cantitate de fân. Ceea ce contează nutrițional este cantitatea de substanță uscată și de nutrienți pe care animalul o primește.

Dacă o capră consuma pe pășune X kilograme de vegetație, nu îi oferi automat X kilograme de fân. Cifra trebuie recalculată în funcție de umiditate, greutate corporală, producție și restul rației. Pentru fermele productive, formularea pe bază de substanță uscată este mult mai sigură decât comparația vizuală între volume.

Această diferență explică și de ce consumul de apă direct din adăpătoare poate crește după intrarea în stabulație. O parte din apa care venea din vegetație trebuie acum băută separat.

7. Silozul și alte furaje conservate se introduc progresiv

Dacă rația de iarnă include siloz, acesta reprezintă încă o schimbare de gust, umiditate și fermentație. Nu trebuie introdus brusc în cantități mari la animale care nu l-au consumat. Calitatea fermentației, mirosul și stabilitatea după deschiderea silozului sunt importante pentru acceptare.

Introducerea graduală îți permite să observi dacă furajul este consumat și dacă apar modificări ale fecalelor. În fermele în care animalele primesc mai multe tipuri de furaje conservate, modifică proporțiile treptat și păstrează cât mai constant programul meselor.

O tranziție bună nu înseamnă că fiecare ingredient trebuie introdus în aceeași zi. Dacă poți familiariza animalele mai întâi cu fânul și apoi cu alte componente, este mai ușor să identifici cauza unei eventuale scăderi de consum.

8. Apa devine și mai importantă după intrarea în adăpost

Pe pășune, o parte din necesarul de apă este acoperit prin vegetația verde. În stabulație, fânul și furajele granulate sunt mult mai uscate, iar animalul trebuie să compenseze prin apă băută. Penn State subliniază că apa influențează direct consumul de furaj și performanța oilor și caprelor.

Iarna apare problema suplimentară a înghețului. O adăpătoare poate exista, dar să nu furnizeze suficientă apă dacă conducta îngheață sau dacă debitul devine prea mic. Verifică zilnic funcționarea sistemului și curățenia, mai ales dimineața după nopți foarte reci.

Apa nu se restricționează pentru a controla consumul sau producția de lapte. Femelele gestante și lactante, tineretul și animalele care primesc rații mai uscate trebuie să aibă permanent acces la apă proaspătă.

9. Spațiul la iesle poate schimba consumul real

Pe pășune, animalele se pot răspândi pe o suprafață mare. În adăpost, hrana este concentrată într-o iesle sau într-un număr limitat de hrănitori. Dacă spațiul este insuficient, animalele dominante consumă primele și pot selecta componentele mai palatabile.

Penn State arată că hrănitoarele suficient de mari sunt importante inclusiv pentru ca animalele timide sau subordonate să își poată acoperi necesarul. Într-un lot mixt de capre, diferențele de dominanță pot fi foarte evidente și pot produce impresia că „unele capre nu răspund la furaj”, când problema este de fapt accesul.

Observă turma în primele 15-30 de minute după administrarea hranei. Cine rămâne în spate? Cine este împins? Cine ajunge doar la resturi? Aceste informații sunt la fel de importante ca formula rației.

10. Ventilația și așternutul influențează și necesarul de hrană

Un adăpost închis ermetic pentru a păstra căldura poate crea o problemă mai mare decât frigul. Umiditatea, amoniacul și aerul stagnant favorizează problemele respiratorii. Penn State subliniază că ventilația adecvată este esențială pentru rumegătoarele mici în timpul iernii și că reducerea stresului din adăpost ajută și la reducerea cerințelor suplimentare de întreținere.

Așternutul trebuie să rămână uscat, iar animalele trebuie protejate de curenții direcți și de umezeală. O capră cu părul ud pierde mult mai ușor căldură decât una uscată, iar energia care ar fi putut merge către creștere, gestație sau lapte este folosită pentru termoreglare.

Rația nu poate fi analizată independent de adăpost. Dacă animalele sunt permanent ude, stresate și bolnave, creșterea cantității de concentrate tratează doar o parte din problemă.

11. Verifică starea corporală înainte de iarnă

Intrarea în stabulație este un moment foarte bun pentru evaluarea condiției corporale. Oile și caprele cu rezerve corporale reduse trebuie identificate înainte de perioadele reci și înainte de gestația avansată. Animalele în stare bună nu trebuie însă suprahrănite doar pentru că vine iarna.

Penn State recomandă folosirea scorului de condiție corporală ca instrument de management și subliniază că necesarul de nutrienți se schimbă în funcție de întreținere, reproducție, gestație și lactație. O singură rație pentru întregul efectiv nu poate răspunde perfect tuturor acestor etape.

Animalele slabe trebuie investigate, nu doar „îndopate”: verifică paraziții, dentiția, sănătatea, accesul la iesle și calitatea fânului. Dacă baza rației este slabă, porumbul singur nu rezolvă totul.

12. Împarte efectivul după necesar, nu doar după specie

În aceeași fermă poți avea capre în lactație, oi gestante, animale uscate și tineret. Penn State recomandă separarea femelelor în funcție de necesarul nutritiv, inclusiv după etapa gestației sau lactației. Aceasta permite o furajare mult mai precisă și reduce atât subalimentarea, cât și risipa.

Dacă nu poți crea multe loturi, începe cu două sau trei grupe mari: animale productive sau în gestație avansată, animale la întreținere și tineret. Chiar și această separare simplă este mai bună decât administrarea aceleiași cantități de furaj concentrat tuturor.

Lotizarea ajută și economic. Furajul de lactație poate fi rezervat animalelor care chiar produc lapte, în loc să fie consumat de oi sau capre cu necesar mult mai redus.

13. Oi și capre aflate în lactație

Femelele aflate în producție de lapte au cerințe mai mari de energie, proteină, apă și minerale decât animalele la întreținere. Calitatea fânului singur poate fi insuficientă pentru o capră cu producție ridicată, chiar dacă ieslea este permanent plină.

În această etapă trebuie urmărită și condiția corporală. O femelă care pierde rapid în greutate în primele săptămâni de stabulație poate primi prea puțini nutrienți, poate consuma mai puțin din cauza accesului la iesle sau poate avea o problemă de sănătate.

Pentru o imagine mai amplă asupra acestei etape, vezi și Cum sustii caprele in lactatie fara sa fortezi organismul și Cum crești producția de lapte la oi și capre.

14. Când are sens furajul complet de lactație

Pentru animalele aflate efectiv în lactație, AGROMAR – Furaje / Nutret combinat ovine / caprine lactatie granulat, 25kg este o soluție completă și simplă. Produsul este formulat special pentru oi și capre de lapte și se administrează fără necesitatea amestecării cu alte materii prime.

Acest sistem este potrivit mai ales fermierului care nu dorește să formuleze singur un amestec din cereale, șroturi și premixuri. Formula include deja cereale, surse proteice, lucernă deshidratată și premix vitamino-mineral.

Cantitatea zilnică trebuie adaptată producției și restului programului de furajare. Nu există o doză universală pentru toate caprele sau oile în lactație, deoarece producția de lapte, greutatea și calitatea fânului diferă foarte mult.

15. Ce conține furajul AGROMAR pentru lactație

Formula declară 18% proteină brută, 3,5% materie grasă, 10% celuloză brută, 0,62% fosfor și 1,2% calciu. Ingredientele includ grâu, porumb, orz, tărâțe de grâu, șrot de floarea-soarelui, șrot de soia, ulei vegetal, gluten de porumb, lucernă deshidratată și premix vitamino-mineral.

Aceasta este o formulă completă, nu un concentrat peste care trebuie adăugat automat porumb sau șrot. Dacă introduci cantități mari de cereale separat, diluezi proteina, mineralele și vitaminele raportate la kilogramul total consumat.

Dacă folosești furajul complet, păstrează avantajul formulei gata construite. Dacă vrei o rație bazată pe cerealele fermei, treci la un sistem formulat cu premix, nu modifica treptat furajul complet până devine o rețetă necunoscută.

16. Când nu folosești automat furaj de lactație

O oaie uscată, o capră care nu mai produce lapte sau un animal aflat la întreținere nu are automat nevoie de aceeași densitate nutritivă ca o femelă în lactație. Dacă primește furaj de lactație în aceeași cantitate, energia suplimentară poate contribui la îngrășare și crește costul fără avantaj productiv.

Animalele uscate pot fi adesea menținute pe furaje voluminoase de bună calitate, cu suplimentarea necesară în funcție de starea corporală și etapă. În gestația avansată situația se modifică din nou, iar cerințele cresc.

Principiul este simplu: produsul se alege după etapa fiziologică. Faptul că pe sac scrie „ovine/caprine” nu înseamnă că formula trebuie dată tuturor animalelor din acea specie.

17. Când alegi Premix Ovine, Caprine (Lactatie) 20kg

Premix Ovine, Caprine (Lactatie) 20kg este o alternativă pentru fermele care au cereale și alte materii prime proprii și își prepară singure nutrețul combinat. Produsul furnizează componenta mineral-vitaminică a rețetei, nu întregul furaj.

Formula conține calciu, sodiu, vitamine A, D3 și E și oligoelemente precum mangan, fier, zinc, iod, seleniu, cupru și cobalt. Producătorul indică un dozaj uzual de 2% în furajul combinat.

Premixul are sens numai dacă restul de 98% al rețetei este formulat corect. Nu recomandăm 2% premix plus 98% porumb. Cerealele, sursele de proteină și fibra trebuie calculate separat.

18. Cum calculezi corect includerea de 2%

Procentul de 2% ne permite un calcul exact al cantității de premix. Pentru 100 kg de furaj final se folosesc 2 kg premix. Pentru 50 kg, cantitatea este 1 kg. Pentru 25 kg, 500 g. Acestea sunt consecințe matematice ale procentului publicat de producător.

Ce nu putem calcula fără o rețetă tehnică este compoziția celorlalte 98 kg. Acestea trebuie adaptate cerealelor și furajelor disponibile în fermă, producției animalelor și valorii nutritive a fânului.

Premixul trebuie omogenizat foarte bine. Într-un produs folosit la numai 2%, distribuția neuniformă poate face ca unele animale să primească prea mult, iar altele prea puțin.

19. De ce nu pui premix peste furajul complet

Furajul complet AGROMAR pentru lactație conține deja premix vitamino-mineral. Dacă adaugi încă 2% Premix Ovine, Caprine peste produsul complet, nu îl „îmbunătățești”, ci modifici aportul mineral și vitaminic într-un mod pentru care formula nu a fost concepută.

Furajul complet și premixul sunt două sisteme diferite. Primul este pentru administrare directă, al doilea pentru fermierul care construiește întregul furaj în fermă. Alege sistemul potrivit infrastructurii tale și respectă-l.

Aceeași regulă se aplică șrotului de soia și cerealelor. Adăugarea lor peste un furaj complet poate fi făcută doar după reformularea întregii rații, nu după ochi.

20. Unde se potrivește lucerna granulată

AGROMAR – Furaje / Lucerna granulata, 25kg este un furaj complementar cu minimum 18% proteină brută. Poate fi util în perioada de stabulație atunci când fermierul construiește rația din mai multe componente și are nevoie de o sursă vegetală constantă de proteină și fibră.

Forma granulată simplifică depozitarea și administrarea și poate reduce selecția și pierderile. Totuși, lucerna granulată nu este echivalentul structural al întregii cantități de fân lung. Rumegătoarele au nevoie și de o structură fizică a rației care să susțină masticația și rumegarea.

Pentru aprofundare, vezi Lucernă granulată pentru vaci, oi și capre – cum o integrezi în rație.

21. Când Standard Block poate avea sens

Standard Block – Bloc mineral pentru rumegătoare, 10 kg este destinat suplimentării rumegătoarelor cu sare, magneziu și oligoelemente. Produsul conține clorură de sodiu, oxid de magneziu, melasă și oligoelemente precum fier, mangan, iod, cobalt și seleniu.

Poate fi relevant într-o rație bazată predominant pe fân, cereale și alte furaje proprii, unde aportul mineral nu este deja furnizat complet printr-un premix sau furaj complet. Consumul prin lins simplifică administrarea, dar nu înlocuiește formularea rației.

Dacă animalele primesc deja furaj complet sau premix în rețetă, verifică aportul total înainte de a adăuga bloc mineral separat. Mai multe surse minerale nu înseamnă automat o nutriție mai bună.

22. Găleata de lins pentru capre și oi de lapte

Găleți de lins cu minerale în bază de melasă (Capre & Oi de lapte) 25kg este un produs orientat către animalele aflate în producție de lapte și către perioade solicitante. Conține melasă, calciu, sodiu, oligoelemente și vitamine și este administrat prin lins.

La intrarea în stabulație poate avea sens pentru un lot de capre sau oi lactante care trece de la pășune la o rație bazată pe furaje conservate, dar numai după ce este evaluat aportul din restul rației. Dacă furajul complet de lactație furnizează deja minerale și energie, găleata nu trebuie adăugată automat.

Pentru animale uscate sau cu producție redusă, produsul dedicat lactației poate să nu fie cea mai logică alegere. Suplimentarea trebuie să urmărească etapa animalului.

23. De ce nu folosești toate suplimentele minerale simultan

Standard Block, găleata pentru animale de lapte, blocurile cu magneziu, seleniu sau vitamine au formule diferite și obiective diferite. Punerea tuturor la dispoziția aceluiași lot nu înseamnă că animalele vor „alege perfect ceea ce le trebuie”.

Consumul voluntar este influențat de sare, melasă, palatabilitate, poziția produsului și alte surse minerale din rație. De aceea, nu poți folosi simplul consum al unui bloc ca dovadă că animalul avea o deficiență în nutrientul respectiv.

Alege un program mineral clar și urmărește aportul total. Dacă suspectezi un deficit specific, analiza furajului, istoricul fermei și recomandarea specialistului sunt mai utile decât adăugarea succesivă de produse.

24. Oile și caprele gestante trebuie tratate separat

În ultima parte a gestației, cerințele cresc deoarece fetușii se dezvoltă rapid, iar spațiul abdominal disponibil pentru consumul de furaj voluminos scade. Penn State subliniază că în ultimele 4-6 săptămâni de gestație caprele pot necesita o densitate energetică mai mare, în special când poartă mai mulți iezi.

Aceasta nu înseamnă că toate femelele gestante trebuie să primească aceeași cantitate de cereale. Condiția corporală, numărul de fetuși, calitatea fânului și greutatea animalului trebuie luate în calcul. Orice creștere a concentratelor se face gradual.

Dacă poți diagnostica gestația și numărul aproximativ de fetuși, separarea femelelor cu gestații multiple poate permite o furajare mai precisă în finalul iernii.

25. Animalele la întreținere nu au aceeași rație ca cele productive

Oile și caprele adulte care nu sunt în lactație și nu se află în gestație avansată pot avea cerințe mult mai reduse. Dacă fânul este de calitate bună și condiția corporală este corespunzătoare, menținerea unei rații foarte concentrate poate duce la îngrășare și la costuri inutile.

Tocmai de aceea lotizarea este importantă. Furajul scump destinat producției trebuie folosit acolo unde există producție. Animalele la întreținere pot primi o strategie diferită, construită în jurul furajului voluminos și a suplimentării necesare.

Atenție însă la femelele aparent „la întreținere” care intră în ultimul trimestru de gestație. Necesitatea se poate modifica într-un interval relativ scurt și rația trebuie reevaluată.

26. Tineretul intră în adăpost cu alte cerințe

Iezii și mieii aflați în creștere nu trebuie hrăniți ca animalele adulte de întreținere. Ei au nevoie de nutrienți pentru dezvoltarea scheletului, masei musculare și rumenului și pot fi dezavantajați dacă trebuie să concureze cu adulții la iesle.

Pentru această categorie există produse dedicate, precum AGROMAR – Furaje / Nutret combinat iezi si miei crestere granulat, 25kg, dar acesta trebuie folosit pentru tineret, nu introdus în recomandarea de bază pentru oile și caprele adulte doar pentru că toate se află în același adăpost.

Pentru detalii despre această etapă, vezi Nutritia mieilor si iezilor de la nastere la crestere.

27. Frigul poate modifica necesarul energetic

Oile și caprele sănătoase, în stare corporală bună și cu adăpost uscat tolerează bine frigul, dar necesarul energetic crește atunci când temperatura, vântul și umezeala depășesc capacitatea animalului de adaptare. Efectul este mult mai pronunțat dacă blana este udă.

Penn State recomandă ajustarea nutriției în perioadele foarte reci și subliniază importanța adăpostului. Nu trebuie însă să crești preventiv cantitatea de cereale pentru toate animalele în fiecare zi de iarnă. Ajustarea se face după temperatură, condiție corporală, producție și calitatea furajului de bază.

Un adăpost uscat și fără curenți direcți poate economisi energie pe care altfel animalul ar folosi-o pentru menținerea temperaturii corporale. Uneori investiția în confort are un efect mai bun decât încă un kilogram de concentrat.

28. Ce urmărești în primele două săptămâni

Primele zile după intrarea în stabulație îți arată dacă tranziția a fost prea rapidă. Urmărește consumul de fân, concentratele rămase, apa, rumegarea și fecalele. Nu trebuie să aștepți scăderea vizibilă în greutate pentru a observa că ceva nu funcționează.

Uită-te și la distribuția efectivului. Animalele se îngrămădesc într-un singur loc? Unele nu ajung la iesle? Există capre care mănâncă aproape exclusiv concentrate și lasă fibra? Aceste comportamente pot indica probleme de spațiu sau structură a rației.

Pentru animalele în lactație notează și producția de lapte. O scădere bruscă după schimbarea adăpostului poate fi legată de consum, apă, stres sau rație și nu trebuie atribuită automat sezonului.

29. Schema practică de tranziție

Nu există o schemă universală în kilograme sau procente pentru fiecare fermă, dar ordinea etapelor poate fi păstrată. Scopul este ca animalul să cunoască furajele de iarnă înainte ca pășunea să dispară complet și ca modificarea concentratelor să fie făcută după ce consumul furajului de bază s-a stabilizat.

Dacă în timpul oricărei etape apare o scădere importantă de consum sau rumegare, nu continua mecanic cu următoarea schimbare. Stabilizează mai întâi situația și identifică problema.

30. Tabel: ce produs alegi în funcție de categorie

Tabelul de mai jos nu reprezintă o rețetă completă și nu stabilește doze universale. Rolul lui este să arate ce tip de produs poate avea logică pentru fiecare categorie și ce nu trebuie confundat.

Dacă aceeași oaie sau capră primește deja o formulă completă, nu adăuga automat și premix, bloc mineral și găleată de lins. Produsele din tabel sunt opțiuni pentru sisteme și situații diferite.

31. Produse recomandate

32. Greșeli frecvente la intrarea oilor și caprelor în stabulație

Cea mai mare greșeală este schimbarea completă a rației într-o singură zi. A doua este tratarea tuturor animalelor la fel, indiferent dacă sunt lactante, gestante, uscate sau în creștere. A treia este compensarea oricărei probleme cu mai multe cereale sau suplimente.

O rație bună nu trebuie să fie complicată. Furajul voluminos de calitate, apa, spațiul suficient și un program mineral coerent rezolvă o mare parte din management. Produsele concentrate trebuie adăugate după necesar, nu pentru că animalele au intrat în adăpost.

• înlocuiești pășunea cu toată rația de iarnă într-o singură zi;
• nu introduci fânul înainte de ultima zi de pășunat;
• folosești fân mucegăit sau foarte prăfos;
• nu verifici apa și riscul de îngheț;
• nu ai suficient spațiu la iesle;
• dai aceeași rație animalelor lactante și celor uscate;
• adaugi mult porumb pentru „energie”;
• adaugi șrot peste furaj complet;
• adaugi premix peste furaj complet;
• folosești simultan mai multe blocuri minerale;
• nu urmărești condiția corporală;
• nu separi femelele în gestație avansată;
• ignori ventilația și umezeala din adăpost;
• nu monitorizezi consumul în primele săptămâni.

33. Checklist înainte și după intrarea în stabulație

Înainte de închiderea completă a efectivului, verifică dacă ai pregătit furajele, apa și spațiul necesar. O parte importantă din succesul tranziției se decide înainte ca animalele să petreacă prima zi completă în adăpost.

În primele două săptămâni folosește aceeași listă pentru monitorizare. Dacă apare o schimbare negativă, oprește alte modificări ale rației până când înțelegi ce se întâmplă.

Articole utile pentru continuarea documentării

Pentru caprele care rămân în producție după intrarea în adăpost, citește Cum sustii caprele in lactatie fara sa fortezi organismul și Cum crești producția de lapte la oi și capre.

Pentru furajele complementare și minerale sunt utile Lucernă granulată pentru vaci, oi și capre – cum o integrezi în rație, Bloc mineral la pășune: când este util și Gălețile de lins cu melasă: beneficii și utilizare în fermă.

Pentru perioade în care furajul verde este deja limitat înainte de stabulație, vezi și Ce hrană alegi pentru oi în perioadele de secetă.

35. Concluzie: stabulația începe cu organizarea loturilor și a rației

Intrarea în adăpost este o tranziție nutrițională și de management, nu doar o mutare fizică. Fânul, silozul, apa, concentratele și mineralele trebuie introduse și ajustate progresiv, iar rumenul trebuie lăsat să se adapteze. Cele mai bune rezultate apar atunci când furajele de iarnă sunt cunoscute înainte de ultima zi de pășune.

Oile și caprele trebuie apoi diferențiate după necesar. Femelele în lactație pot avea nevoie de AGROMAR – Furaje / Nutret combinat ovine / caprine lactatie granulat, 25kg sau de o rețetă proprie cu Premix Ovine, Caprine (Lactatie) 20kg. Animalele la întreținere pot avea o rație mai simplă, iar femelele în gestație avansată trebuie reevaluate pe măsură ce necesarul crește.

AGROMAR – Furaje / Lucerna granulata, 25kg, Standard Block – Bloc mineral pentru rumegătoare, 10 kg și Găleți de lins cu minerale în bază de melasă (Capre & Oi de lapte) 25kg sunt produse complementare cu roluri diferite. Ele nu trebuie folosite simultan doar pentru că animalele au intrat în stabulație.

Descoperă produsele Alb & Brun