1. De ce calculul pentru iarnă se face înainte de frig

Planificarea făcută din toamnă îți oferă timp să corectezi un deficit. Dacă descoperi că ai numai 70% din fânul necesar, poți cumpăra din timp, poți analiza alte surse de furaj sau poți ajusta numărul de animale. Dacă descoperi aceeași lipsă în februarie, opțiunile sunt mai puține și prețurile pot fi mai nefavorabile.

University of Minnesota recomandă inventarierea regulată a furajelor și subliniază că lipsurile descoperite devreme permit corectarea rației fără schimbări dramatice. Tocmai continuitatea rației este importantă pentru rumegătoare, deoarece schimbarea bruscă a furajelor de bază poate afecta consumul și fermentația ruminală.

Calculul de toamnă este și o decizie financiară. Poți împărți achizițiile, poți compara sacul cu paletul și poți evita comenzile urgente. O fermă care știe de la început câte tone îi trebuie poate negocia și organiza transportul mult mai bine decât una care cumpără câțiva saci ori de câte ori depozitul se golește.

2. Stabilește numărul realist de zile de furajare

Primul număr din calcul este durata perioadei în care animalele vor depinde de furajele stocate. Nu presupune automat „trei luni de iarnă”. În multe ferme, pășunea încetează să mai asigure suficient furaj încă din toamnă, iar revenirea reală pe pășune poate fi mult mai târzie decât prima zi caldă din primăvară.

Notează data aproximativă la care începe stabulația și data realistă la care animalele pot reveni la pășune. Dacă estimezi 150 de zile, folosește 150 în calcul. Dacă ai posibilitatea de pășunat parțial în anumite perioade, poți scădea separat zilele în care furajul depozitat va fi consumat mai puțin.

Pentru siguranță, este mai bine să calculezi după scenariul realist mai lung decât după cel mai optimist. O primăvară rece sau umedă poate prelungi perioada de furajare cu câteva săptămâni.

3. Numără animalele pe categorii, nu doar totalul fermei

„Am 50 de animale” nu este suficient pentru planificare. Poți avea 10 vaci de lapte, 8 juninci, 12 taurine la îngrășat, 10 capre lactante și 10 iezi. Cele cinci categorii au necesare și produse complet diferite.

Creează un tabel separat pentru fiecare categorie. Notează numărul de animale, greutatea medie sau etapa fiziologică, furajul principal și consumul real observat. Dacă folosești un furaj complet pentru vaci de lapte și altul pentru taurine, stocurile trebuie calculate separat chiar dacă sacii au aceeași greutate.

Această separare previne una dintre cele mai frecvente probleme de iarnă: ai suficient „furaj în total”, dar nu suficient din formula potrivită unei anumite categorii.

4. De ce vacile, taurinele și tineretul se calculează separat

O vacă de lapte cu producție ridicată are alt obiectiv decât un taurin la îngrășat. Iezii și mieii aflați în creștere au alte cerințe decât oile adulte. Dacă pui toate animalele în aceeași coloană și folosești o singură medie de consum, rezultatul poate arăta corect matematic și poate fi complet greșit biologic.

În plus, unele categorii se modifică în timpul iernii. Un vițel intră într-o altă etapă, o capră încheie lactația, o scroafă fată, un lot de taurine este valorificat. De aceea, calculul bun se face pe etape, nu doar pe numărul de animale prezent în septembrie.

Dacă știi deja că zece taurine vor fi valorificate în decembrie, nu le calcula consumul până în martie. Dacă cinci capre vor făta în februarie, poți împărți sezonul în două perioade cu necesar diferit.

5. Pornește de la consumul real al fermei

Cel mai bun consum pentru calculul stocului este cel măsurat în propriul sistem. Cântărește cât furaj intră într-un lot timp de câteva zile și cât rămâne. Pentru un efectiv stabil, media pe una sau două săptămâni este mult mai utilă decât o singură zi.

Dacă nu ai date proprii, folosește recomandările tehnice ale nutriționistului sau ale produsului pentru categoria respectivă, apoi corectează calculul când începi să măsori consumul real. Nu folosi o cifră generică pentru toate animalele din specie.

Consumul zilnic trebuie înregistrat separat pentru fân, siloz, furaj complet, cereale și orice altă componentă importantă. Dacă numai furajul concentrat este cântărit, nu ai încă inventarul complet al rației.

6. Formula simplă pentru necesarul de bază

După ce ai numărul de animale, consumul mediu și numărul de zile, calculul de bază este direct. De exemplu, dacă o fermă măsoară un consum de 12 kg dintr-un anumit furaj pe animal pe zi, are 20 de animale și planifică 150 de zile, rezultatul este 12 × 20 × 150 = 36.000 kg.

Cei 12 kg din exemplu sunt strict o valoare matematică ipotetică, nu o recomandare pentru vaci, taurine sau altă specie. În calculul tău înlocuiești cifra cu consumul real al categoriei analizate.

7. Substanța uscată: de ce kilogramele pot păcăli

Două furaje cu aceeași greutate pot furniza cantități foarte diferite de substanță nutritivă dacă au umidități diferite. Silozul conține mult mai multă apă decât fânul, iar iarba verde și mai multă. De aceea, în rațiile formulate profesional, necesarul este analizat și pe bază de substanță uscată.

Dacă rația spune că animalul trebuie să primească o anumită cantitate de substanță uscată din siloz, iar umiditatea lotului de siloz se schimbă, cantitatea „ca atare” pusă în iesle trebuie modificată. Penn State subliniază că variațiile umidității furajelor pot modifica semnificativ cantitatea necesară pentru a furniza aceeași cantitate de nutrienți.

Pentru simpla planificare a sacilor de furaj uscat, calculul în kilograme este ușor. Pentru siloz, fân umed sau alte furaje cu umiditate variabilă, analiza de substanță uscată oferă o estimare mult mai sigură.

8. Adaugă pierderile la administrare

Cantitatea pusă în iesle nu este identică cu cea consumată. O parte poate fi călcată, împrăștiată, contaminată sau refuzată. La baloții administrați direct pe sol sau în hrănitori nepotrivite, pierderile pot deveni foarte mari.

Dacă ai calculat că animalele trebuie să consume efectiv 36.000 kg și estimezi 10% pierderi, nu este suficient să adaugi pur și simplu 3.600 kg dacă vrei să fii matematic exact. Cantitatea care trebuie pusă la dispoziție este 36.000 ÷ 0,90 = 40.000 kg. După pierderea a 10%, rămân efectiv cei 36.000 kg.

Ideal este să folosești procentul măsurat în propria fermă. Cântărește periodic furajul oferit și resturile. Investiția într-o hrănitoare mai bună poate reduce necesarul total de furaj cumpărat fără să reduci consumul animalului.

9. Adaugă pierderile de depozitare

Furajul se poate pierde înainte să ajungă în iesle. Fânul depozitat umed poate mucegăi și pierde substanță uscată, baloții aflați direct pe sol absorb umezeală, iar sacii depozitați în spații umede se pot deteriora.

University of Minnesota arată că pierderile de substanță uscată cresc odată cu umiditatea fânului depozitat și că protejarea baloților de umezeală și contactul direct cu solul poate reduce semnificativ pierderile. De aceea, calculul de stoc și calitatea depozitării nu pot fi separate.

Pentru furajele la sac, depozitează produsul pe paleți, în spațiu uscat și ventilat, fără contact direct cu podeaua umedă. O tonă cumpărată ieftin devine foarte scumpă dacă pierzi 100-150 kg din ea înainte de administrare.

10. Câtă rezervă de siguranță păstrezi

După ce ai calculat necesarul și pierderile, este prudent să existe și o rezervă. Ea acoperă o primăvară întârziată, o perioadă în care animalele consumă mai mult, întârzieri de livrare sau diferențe între greutatea estimată și cea reală a furajelor.

Procentul de rezervă nu trebuie tratat ca normă universală. O fermă cu furnizor aflat la câțiva kilometri și livrare rapidă are nevoie de altă rezervă față de una izolată, unde iarna transportul poate fi blocat. Pentru planificare poți lucra cu un procent propriu, de exemplu 5%, 10% sau 15%, în funcție de risc.

Rezerva trebuie însă să rămână rezonabilă. Suprastocarea creează costuri, ocupă spațiu și crește durata de depozitare. Scopul este continuitatea, nu acumularea fără limită.

11. Formula completă pentru planificare

Pentru un calcul practic poți combina toate elementele într-o singură formulă. Începi cu consumul total necesar animalelor, corectezi pentru pierderi și apoi adaugi rezerva de siguranță.

Dacă pierderile estimate sunt 10%, în formulă folosești 0,10. Dacă rezerva este 10%, folosești 0,10. Astfel calculul rămâne ușor de adaptat indiferent de specie sau furaj.

Important este să nu folosești același procent de pierdere pentru toate produsele. Un furaj granulat bine depozitat poate avea pierderi foarte mici, în timp ce fânul depozitat afară și administrat pe sol poate avea pierderi considerabil mai mari.

12. Exemplu practic de calcul pentru fân

Să presupunem că o fermă are 20 de animale și, conform consumului măsurat în fermă, fiecare folosește în medie 12 kg de fân pe zi. Perioada estimată este de 150 de zile. Necesarul de bază este 20 × 12 × 150 = 36.000 kg, adică 36 tone.

Dacă fermierul estimează 10% pierderi la depozitare și administrare, pentru a rămâne efectiv cu 36 tone consumate trebuie să pregătească 36.000 ÷ 0,90 = 40.000 kg. Dacă dorește încă 10% rezervă peste această cantitate, rezultatul devine aproximativ 44.000 kg.

Așadar, diferența dintre calculul simplist și cel practic este de 8 tone: 36 tone versus 44 tone. Exemplul arată de ce fermele care calculează numai „consumul × zilele” pot rămâne fără stoc chiar dacă matematica inițială părea corectă.

13. Nu calcula doar numărul de baloți

„Am 100 de baloți” nu spune suficient. Doi baloți de același diametru pot avea greutăți diferite în funcție de densitate, tipul de furaj, umiditate și reglajul presei. Penn State avertizează că estimarea greutății baloților poate duce la subestimarea sau supraestimarea serioasă a stocului pentru iarnă.

Dacă presupui că fiecare balot are 400 kg, dar media reală este de numai 340 kg, la 100 de baloți diferența este de 6.000 kg. Această eroare este suficientă pentru a crea un deficit important spre sfârșitul iernii.

Pentru un inventar bun, transformă baloții în kilograme și apoi în tone. Numărul baloților este doar unitatea logistică.

14. Cum estimezi corect greutatea baloților

Ideal este să cântărești mai mulți baloți reprezentativi din fiecare lot și să calculezi media. Nu cântări doar cel mai mare sau cel mai compact balot. Dacă există loturi produse în zile diferite sau cu altă presă, tratează-le separat.

Numărul de baloți necesar se calculează apoi simplu: totalul de fân necesar în kilograme împărțit la greutatea medie reală a unui balot. Dacă ai nevoie de 44.000 kg și media reală este 350 kg/balot, necesarul este aproximativ 126 de baloți.

Rotunjește în sus, nu în jos, și păstrează separat rezerva. Dacă unii baloți prezintă porțiuni alterate, greutatea totală nu este egală cu greutatea utilă consumabilă.

15. Cum calculezi silozul pentru iarnă

La siloz, inventarierea este mai dificilă deoarece trebuie estimate volumul, densitatea și umiditatea. Două silozuri de același volum pot conține cantități diferite de substanță uscată dacă au fost tasate diferit sau au alt conținut de apă.

University of Minnesota arată că densitatea silozurilor poate varia mult, motiv pentru care inventarul trebuie recalculat periodic. Dacă folosești un volum estimat și o densitate prea optimistă, poți crede că ai mult mai mult furaj decât există în realitate.

Pentru fermele unde silozul reprezintă o parte mare din rație, merită măsurat împreună cu nutriționistul sau cu ajutorul unui tabel de inventar. În același timp, urmărește zilnic viteza de consum din siloz: aceasta îți arată foarte repede dacă stocul real se consumă conform planului.

16. Furajele concentrate se calculează separat

Fânul poate ajunge până în martie, dar furajul complet pentru vaci se poate termina în ianuarie. De aceea, fiecare produs cumpărat trebuie să aibă propriul inventar. Nu transforma toate tonele de hrană din depozit într-o singură cifră.

Pentru furajele la sac, calculul este foarte simplu: necesarul total în kg împărțit la 25 kg îți spune numărul de saci. Pentru produsele disponibile la 250, 500 sau 1.000 kg poți compara necesarul cu variantele paletizate.

Dacă rația se schimbă pe parcursul iernii, împarte perioada. De exemplu, o formulă de lactație poate fi necesară 90 de zile, iar ulterior o parte dintre animale intră într-o etapă cu necesar diferit. Nu cumpăra automat aceeași formulă pentru toate cele 150 de zile.

17. Exemplu pentru vaci de lapte

AGROMAR – Furaje / Nutret combinat vaci lapte intensiv granulat, 25kg este furaj complet destinat vacilor cu producție ridicată. Formula declară 18% proteină brută, 3,5% materie grasă, 10% celuloză brută, 2% calciu și 0,7% fosfor.

Pentru calculul stocului nu folosim o cantitate universală pe vacă. Pagina produsului precizează că administrarea se adaptează nivelului de producție și stadiului lactației. Dacă ferma ta folosește în medie X kg/animal/zi din acest produs pentru 15 vaci timp de 120 de zile, formula este 15 × X × 120, apoi aplici pierderile și rezerva.

Pentru fermele cu consum mare există și varianta AGROMAR – Furaje / Nutret combinat vaci lapte intensiv granulat, 25kg – PALET tona. Cumpărarea în volum are sens dacă poți estima cu încredere consumul și ai spațiu corect de depozitare.

18. Exemplu pentru oi și capre în lactație

AGROMAR – Furaje / Nutret combinat ovine / caprine lactatie granulat, 25kg este formulat pentru animalele aflate efectiv în lactație și declară 18% proteină brută.

Dacă efectivul include și femele care vor încheia lactația pe parcursul iernii, nu calcula automat aceeași cantitate pentru întregul sezon. Poți împărți iarna în două perioade: etapa de lactație și etapa de după reducerea producției.

Există și varianta AGROMAR – Furaje / Nutret combinat ovine / caprine lactatie granulat, 25kg – PALET tona. Pentru fermele comerciale cu multe animale, calcularea necesarului înainte de comandă ajută la alegerea dintre saci și cantități mai mari fără suprastocare.

19. Exemplu pentru taurine la îngrășat

AGROMAR – Furaje / Nutret combinat taurine la ingrasat granulat, 25kg este furaj complet granulat, cu 16,5% proteină brută și 0,91 UFV, destinat fazei de îngrășare.

La taurine trebuie introdusă în calcul și data probabilă de valorificare. Dacă zece animale vor ieși din fermă după 60 de zile, iar alte zece după 120 de zile, nu folosi 20 animale × 120 zile. Calculează cele două loturi separat.

Varianta AGROMAR – Furaje / Nutret combinat taurine la ingrasat granulat, 25kg – PALET tona este disponibilă în cantități de 250, 500 și 1.000 kg, ceea ce permite apropierea mai bună a comenzii de necesarul calculat.

20. Exemplu pentru iezi și miei în creștere

Pentru tineretul aflat în etapa de creștere există AGROMAR – Furaje / Nutret combinat iezi si miei crestere granulat, 25kg. Produsul este furaj complet și declară 16% proteină brută.

La tineret, consumul se modifică pe măsură ce animalele cresc. Din acest motiv, utilizarea unui singur consum mediu pentru patru sau cinci luni poate fi prea grosieră. Este mai corect să împarți sezonul în etape și să actualizezi lunar consumul.

Pentru efective mai mari există AGROMAR – Furaje / Nutret combinat iezi si miei crestere granulat, 25kg – PALET tona, disponibil în cantități de 250, 500 și 1.000 kg.

21. Cum incluzi lucerna granulată în stoc

AGROMAR – Furaje / Lucerna granulata, 25kg este furaj complementar, cu minimum 18% proteină brută. Poate fi folosit în rațiile mai multor specii, în funcție de formula generală a fermei.

Tocmai pentru că este complementar, nu calcula lucerna separat fără să știi ce rol are în rație. Dacă nutriționistul sau formula fermei utilizează X kg/animal/zi, aplici aceeași metodă: animale × X × zile, apoi corectezi pentru pierderi.

Varianta AGROMAR – Furaje / Lucerna granulata, 25kg – PALET tona este disponibilă în 250, 500 și 1.000 kg. Acest lucru este util pentru fermele în care necesarul calculat este prea mare pentru achiziții eficiente numai la sac.

22. Sac, 250 kg, 500 kg sau tonă?

Odată ce știi câte kilograme îți trebuie, alegerea ambalajului devine mult mai simplă. Dacă necesarul este de 320 kg, o tonă este probabil excesivă, dar 250 kg plus câțiva saci poate fi o soluție. Dacă ai nevoie de 2,5 tone, cumpărarea exclusiv la sac poate fi mai puțin eficientă logistic.

Pentru unele produse Alb & Brun disponibile la palet, cantitățile pot fi 250, 500 și 1.000 kg. În loc să pornești de la întrebarea „cât economisesc dacă iau o tonă?”, pornește de la „cât voi consuma înainte ca produsul să nu mai fie potrivit etapei?”.

Paletul este avantajos numai când consumul și depozitarea îl justifică. Un preț mai bun pe kilogram nu compensează un stoc nefolosit sau deteriorat.

23. Capacitatea depozitului limitează comanda

Calculul poate spune că ai nevoie de patru tone, dar dacă depozitul tău păstrează în condiții bune numai două tone, nu trebuie să comanzi patru doar pentru reducerea de volum. Planificarea aprovizionării poate fi împărțită în două sau trei livrări.

Pentru furajele la sac, păstrează sacii pe paleți, departe de pereții umezi și protejați de rozătoare. Pentru fân, evită contactul direct cu solul și umezeala. Pentru siloz, gestionează frontul de consum astfel încât deteriorarea aerobă să fie redusă.

Depozitul este parte din rație. Furajul pe care l-ai cumpărat, dar nu îl poți păstra în stare bună, nu reprezintă o rezervă reală.

24. Cum calculezi o fermă cu mai multe specii

Pentru o fermă mixtă creezi câte o linie pentru fiecare categorie. Exemplu: vaci de lapte, taurine, capre în lactație, iezi și găini. Pentru fiecare ai consum, produs și număr de zile proprii. La final aduni numai produsele identice.

Nu transforma toate furajele în „tone totale”. Dacă ai două tone de furaj pentru taurine, acestea nu rezolvă lipsa unui furaj pentru vaci de lapte. Inventarul trebuie să păstreze destinația fiecărei formule.

Pentru produse complementare multispecii, precum lucerna granulată, poți aduna necesarul mai multor loturi numai după ce ai calculat separat cât intră în rația fiecăruia.

25. Ce faci dacă efectivul se schimbă peste iarnă

Fătările, valorificările, mortalitatea, vânzările și trecerea tineretului într-o altă categorie schimbă consumul. De aceea, stocul calculat în septembrie nu trebuie lăsat neschimbat până în martie.

Poți împărți sezonul în luni și actualiza numărul de animale. Dacă în ianuarie pleacă zece taurine, consumul din februarie și martie trebuie recalculat. Dacă în februarie apar miei sau iezi, trebuie adăugat și furajul lor pentru etapa corespunzătoare.

Această actualizare reduce atât riscul de lipsă, cât și suprastocarea produselor care nu vor mai fi necesare.

26. Perioadele foarte reci pot modifica necesarul

Frigul crește necesarul energetic al animalelor atunci când temperatura coboară sub zona lor de confort termic, mai ales dacă există vânt, umezeală și condiție corporală slabă. Oklahoma State arată că, în condiții de frig, cerința energetică a bovinelor poate crește.

Acest lucru nu înseamnă că trebuie să adaugi preventiv cantități mari de cereale tuturor animalelor pentru întreaga iarnă. Înseamnă că rezerva de furaj trebuie să permită adaptarea temporară a rației atunci când condițiile meteo și starea animalelor o cer.

Adăpostul uscat, protecția de vânt și apa disponibilă reduc presiunea asupra nutriției. Managementul mediului și calculul furajului trebuie privite împreună.

27. De ce refaci inventarul în fiecare lună

Odată pe lună notează stocul rămas și consumul real din luna precedentă. Compară-l cu planul inițial. Dacă ai consumat 20% mai mult decât estimai, nu aștepta luna în care depozitul se golește.

University of Minnesota recomandă actualizarea periodică a inventarului tocmai pentru că densitatea, pierderile și consumul real pot fi diferite de estimările inițiale. Într-o fermă mică nu ai nevoie de software: un tabel lunar este suficient.

După prima iarnă în care faci acest lucru, planificarea următorului sezon va fi mult mai precisă, deoarece vei avea consumuri reale pentru fiecare categorie.

28. Ce faci dacă descoperi din timp că nu ajunge furajul

Dacă deficitul este descoperit în octombrie, ai timp să îl gestionezi. Poți cumpăra furaje suplimentare, poți planifica valorificarea mai devreme a unor animale sau poți reformula rația împreună cu un specialist folosind alte ingrediente disponibile.

Ce nu trebuie făcut este să aștepți epuizarea completă a unui furaj și apoi să îl înlocuiești într-o singură zi cu altul. Rumegătoarele răspund mai bine la tranziții progresive, iar schimbările dictate de lipsa stocului sunt adesea cele mai bruște.

Dacă deficitul este mare, prioritizează calitatea furajelor către categoriile cu cerințe ridicate: animale în lactație, tineret în creștere sau alte categorii productive. Nu există o regulă universală; rația trebuie reechilibrată în funcție de efectiv.

29. Produse recomandate pentru aprovizionarea de iarnă

Produsele de mai jos nu se folosesc simultan pentru același animal. Fiecare este destinat unei anumite categorii sau unui anumit sistem. Avantajul pentru planificarea de iarnă este existența atât a variantelor la sac, cât și, pentru mai multe produse, a variantelor la palet.

30. Greșeli frecvente la calculul stocului pentru iarnă

Cea mai frecventă greșeală este folosirea unei singure formule pentru tot efectivul. Urmează estimarea baloților fără cântărire și ignorarea pierderilor. Toate trei pot produce diferențe de tone într-o fermă medie.

O altă greșeală este cumpărarea unei cantități mari doar pentru reducerea de preț, fără verificarea spațiului de depozitare și a perioadei în care produsul va rămâne potrivit animalelor. Furajul care nu mai corespunde etapei sau se deteriorează nu mai este economie.

• calculezi numai numărul animalelor, fără categorii;
• folosești o normă generică în locul consumului real;
• ignori substanța uscată;
• nu introduci pierderile la administrare;
• nu introduci pierderile de depozitare;
• presupui greutatea baloților;
• nu păstrezi rezervă;
• cumperi furaj de lactație pentru animale care vor ieși din lactație;
• calculezi taurinele până în primăvară deși vor fi valorificate iarna;
• nu actualizezi inventarul lunar;
• cumperi palet doar pentru reducere;
• depozitezi sacii direct pe podea umedă;
• aștepți terminarea completă a stocului înainte să comanzi din nou.

31. Fișă simplă de calcul pentru fermă

Poți face întregul calcul într-un tabel cu câteva coloane. Creează câte o linie pentru fiecare categorie și fiecare produs important. Când consumul sau numărul de animale se schimbă, actualizezi cifra.

Dacă faci acest lucru lunar, la finalul iernii vei avea exact datele de care ai nevoie pentru sezonul următor. După doi sau trei ani, planificarea stocului devine mult mai precisă.

Articole utile pentru continuarea planificării

Dacă vrei să analizezi achizițiile în volum, continuă cu Furaje la tonă pentru pui, vaci, oi si capre. Pentru alegerea formulei potrivite înainte să calculezi stocul este util și Cum alegi corect furajele pentru animale, ghid complet.

Dacă folosești lucernă granulată în rația de iarnă, citește Lucernă granulată pentru vaci, oi și capre – cum o integrezi în rație. Pentru fermele cu mai multe categorii de animale este relevant și Cum organizezi hrănirea când ai mai multe specii în gospodărie.

33. Concluzie: iarna nu se planifică în baloți, ci în kilograme utile

Calculul bun al stocului începe cu trei cifre: câte animale ai, cât consumă în realitate și câte zile trebuie să le hrănești. Apoi adaugi ceea ce calculele simple omit: pierderile de depozitare, risipa la administrare, schimbările de efectiv și rezerva de siguranță.

Pentru fân și siloz, greutatea și substanța uscată sunt mai importante decât numărul de baloți sau volumul aproximativ. Pentru furajele complete și lucerna granulată, stocul se poate calcula foarte precis în kilograme și apoi transforma în saci, 250 kg, 500 kg sau tone.

Produsele trebuie cumpărate după categoria animalului: furaj pentru vaci de lapte pentru vacile aflate în producție, furaj pentru ovine/caprine în lactație pentru animalele care chiar sunt în această etapă, furaj pentru taurine pentru loturile aflate în îngrășare și furaj de creștere pentru tineret. Un depozit plin cu produse nepotrivite nu înseamnă că ferma este pregătită pentru iarnă.

Vezi furajele Alb & Brun